Criza politica din Coreea de Sud: legea martiala si protestele impotriva presedintelui Yoon Suk-yeol

Criza politica din Coreea de Sud: legea martiala si protestele impotriva presedintelui Yoon Suk-yeol - Coreea de Sud a trecut printr-o noapte tumultuoasa, dupa ce presedintele Yoon Suk-yeol a proclamat legea martiala. Decizia, o premiera de la dictatura militara din 1979, a generat un val de proteste, izolandu-l politic pe liderul de la Seul.

Orele dramatice s-au incheiat in dimineata zilei de marti, cand Yoon a fost fortat sa revoce masura, in urma unui vot coplesitor din partea Adunarii Nationale. Chiar si membri ai propriului sau partid s-au alaturat opozitiei in respingerea legii martiale, un gest fara precedent care subliniaza amploarea crizei politice.

Declaratia de lege martiala – o miscare surprinzatoare si controversata

Intr-un anunt televizat facut tarziu in seara zilei de luni, Yoon a justificat decizia de a impune legea martiala invocand „amenintarea fortelor pro-Coreea de Nord” si necesitatea protejarii ordinii constitutionale. Totusi, motivele reale par sa fie mai degraba politice decat legate de securitate nationala. Tensiunile dintre presedinte si parlament, dominat de opozitia Partidului Democrat, au atins apogeul, pe fondul cererilor de suspendare a presedintelui si a unei dispute acerbe privind bugetul si reforma sistemului judiciar.

Legea martiala, conform Constitutiei sud-coreene, permite suspendarea drepturilor democratice, inclusiv cenzura presei, interzicerea protestelor si dizolvarea activitatilor politice. Yoon a incredintat punerea in aplicare a acesteia generalului Park An-su, care a ordonat imediat sigilarea Adunarii Nationale, interzicerea manifestatiilor si instituirea unui control militar strict asupra institutiilor statului.

Parlamentul sub asediu, proteste masive in strada

La scurt timp dupa anuntul presedintelui, elicoptere militare au fost vazute aterizand pe acoperisul cladirii parlamentului, iar soldatii au patruns in forta in cladire. Parlamentarii s-au baricadat in sala de sedinte pentru a putea vota motiunea de revocare a legii martiale. Afara, sute de protestatari scandau lozinci impotriva presedintelui, cerand demisia acestuia.

Liderul opozitiei, Lee Jae-myung, a facut apel la cetateni sa se adune in fata Adunarii Nationale si a denuntat legea martiala ca fiind „ilegala si nedemocratica”. Intr-un gest simbolic, Lee a escaladat zidurile parlamentului pentru a se alatura colegilor sai. Situatia a devenit tensionata, iar ciocnirile intre manifestanti si fortele de ordine au fost inevitabile.

Un vot istoric: Adunarea Nationala respinge legea martiala

Intr-o sedinta plenara convocata de urgenta, 190 de parlamentari, inclusiv membri ai partidului presedintelui, au votat in unanimitate pentru respingerea legii martiale. Decizia transpartinica reflecta gravitatea situatiei si izolarea tot mai mare a lui Yoon Suk-yeol. Dupa vot, trupele militare s-au retras din cladirea parlamentului, iar protestele din fata Adunarii Nationale s-au intensificat.

Repercusiuni politice si economice

Retragerea legii martiale de catre Yoon Suk-yeol nu a calmat spiritele. Sindicatele au anuntat greve pe termen nelimitat, iar liderii opozitiei cer demisia presedintelui. In plan economic, criza a generat instabilitate: moneda sud-coreeana, wonul, a inregistrat o depreciere semnificativa, reflectand lipsa de incredere a pietelor in gestionarea crizei.

Context istoric: o revenire la umbrele dictaturii?

Legea martiala din 1979, mentionata frecvent in dezbaterile recente, a fost preludiul dictaturii militare a lui Chun Doo-hwan. Coreea de Sud, desi a facut pasi uriasi catre democratizare si dezvoltare economica incepand cu anii ’80, se confrunta inca cu rani adanci din perioada dictaturii. Decizia lui Yoon de a folosi un instrument atat de controversat a reaprins temerile legate de o posibila revenire la autoritarism.

Ce urmeaza?

Criza politica din Coreea de Sud este departe de a se fi incheiat. Desi Yoon a revocat legea martiala, izolarea sa politica si cererile tot mai vocale pentru demisia sa pun sub semnul intrebarii viitorul mandatului sau. Opozitia, consolidata dupa acest episod, ameninta cu suspendarea presedintelui, iar protestele de strada ar putea escalada.

Aceasta criza este un test major pentru democratia sud-coreeana, care trebuie sa gaseasca un echilibru intre gestionarea tensiunilor politice interne si mentinerea stabilitatii. Tensiunile din Seul ar putea avea implicatii regionale, inclusiv in relatiile delicate dintre cele doua Corei si partenerii lor internationali.

Vezi si: Zile fara cununii religioase in 2025.

Cautari similare populare: Criza politica din Coreea de Sud: legea martiala si protestele impotriva presedintelui Yoon Suk-yeol.

© Toate drepturile rezervate 🌍 Vocea Europei 📣 Acest material nu poate fi publicat, transmis, rescris sau redistribuit fara permisiune.