Economia Romāniei 2023: perspective si provocari

Economia Romāniei 2023: perspective si provocari - Romānia este una dintre cele mai dinamice economii din Uniunea Europeana, cu o crestere medie anuala de peste 4% īn ultimii cinci ani. Īn 2022, economia romāneasca a rezistat bine la socurile induse de pandemia COVID-19 si de razboiul din Ucraina, īnregistrānd o crestere reala a PIB-ului de 4,7%, sustinuta de consumul privat si de investitiile robuste. Cu toate acestea, Romānia se confrunta cu o serie de vulnerabilitati si provocari structurale care pot afecta sustenabilitatea si calitatea cresterii economice pe termen mediu si lung.

Una dintre cele mai mari provocari este inflatia, care a atins un nivel record de 12% īn decembrie 2022, cel mai ridicat din UE. Inflatia este alimentata de cresterea preturilor la energie si la alimente, de presiunile salariale si de deprecierea leului. Banca Nationala a Romāniei a majorat rata dobānzii de politica monetara la 7% īn ianuarie 2023, cea mai mare din UE, pentru a īncerca sa tempereze inflatia. Cu toate acestea, efectele acestei masuri se vor resimti cu īntārziere si nu vor fi suficiente pentru a aduce inflatia īn tinta de 2,5% pe termen mediu.

O alta provocare este deficitul bugetar, care a ramas ridicat īn 2022, la 7,1% din PIB, depasind limita de 3% impusa de Pactul de Stabilitate si Crestere al UE. Deficitul bugetar este cauzat de cresterea cheltuielilor curente, īn special a celor cu salariile si pensiile din sectorul public, care au fost majorate semnificativ īn ultimii ani. De asemenea, deficitul bugetar reflecta o colectare slaba a veniturilor fiscale, care sunt printre cele mai scazute din UE ca procent din PIB. Deficitul bugetar ar putea scadea usor la 6,6% din PIB īn 2023, datorita cresterii veniturilor fiscale generate de modificarile codului fiscal si de cresterea nominala a PIB-ului. Cu toate acestea, deficitul bugetar va ramāne mult peste limita europeana si va duce la o crestere a datoriei publice la 46,1% din PIB īn 2024.

O a treia provocare este deficitul de cont curent, care reflecta un dezechilibru īntre cererea interna si oferta externa. Deficitul de cont curent a atins 8,8% din PIB īn 2022, cel mai mare din UE, si este finantat īn mare parte prin īmprumuturi externe pe termen scurt. Acest lucru face economia romāneasca vulnerabila la socuri externe si la fluctuatiile cursului de schimb. Deficitul de cont curent ar putea scadea usor la 7,6% din PIB īn 2023 si la 7,4% din PIB īn 2024, datorita scaderii preturilor la energie si īmbunatatirii termenilor de schimb. Cu toate acestea, deficitul de cont curent va ramāne ridicat si va reprezenta un risc pentru sustenabilitatea externa pe termen mediu.

Īn ciuda acestor provocari, Romānia are si oportunitati importante pentru a stimula cresterea economica si convergenta cu statele membre ale UE mai dezvoltate. Una dintre aceste oportunitati este absorbtia fondurilor europene disponibile īn cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si al altor programe ale UE. Romānia are alocata o suma totala de aproximativ 80 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, dintre care aproximativ 30 miliarde sunt sub forma de granturi nerambursabile. Aceste fonduri pot fi folosite pentru a finanta investitii strategice īn domenii precum infrastructura, digitalizarea, tranzitia verde, educatia si sanatatea. Aceste investitii pot contribui la crearea de locuri de munca, la īmbunatatirea competitivitatii economice si la reducerea disparitatilor regionale si sociale.

O alta oportunitate este reformarea structurii economice si institutionale pentru a spori eficienta pietelor bunurilor si fortei de munca. Romānia are nevoie sa īmbunatateasca mediul de afaceri prin simplificarea procedurilor administrative, combaterea coruptiei si consolidarea statului de drept. De asemenea, Romānia are nevoie sa stimuleze inovarea si productivitatea prin sprijinirea cercetarii-dezvoltarei (R&D) si a sectorului privat. Īn plus, Romānia are nevoie sa reformeze sistemul educational pentru a asigura calitatea īnvatamāntului si relevanta competentelor pentru piata muncii. Īn fine, Romānia are nevoie sa reformeze sistemul social pentru a reduce saracia si excluziunea sociala.

Īn concluzie, economia Romāniei are perspective pozitive pentru anul 2023, cu o crestere estimata la 3,2%, dar se confrunta cu provocari majore legate de inflatie, deficit bugetar si deficit extern. Pentru a asigura o crestere economica durabila si incluziva pe termen mediu si lung, Romānia trebuie sa utilizeze eficient fondurile europene disponibile si sa implementeze reforme structurale ambitioase.

Cautari asemanatoare: economia romāniei 2023.