Franta, Senatul a aprobat articolul cheie al reformei pensiilor

Franta, Senatul a aprobat articolul cheie al reformei pensiilor - Unda verde, cu 201 voturi pentru si 115 împotriva, pentru adoptarea prevederii care ridica vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani în ritm de trei luni pe an începând cu 1 septembrie 2023 pâna în 2030. Socialistii si comunistii ataca guvernul, în timp ce sindicatele i-au scris o scrisoare lui Macron si au anuntat deja înca doua zile de mobilizare. În ciuda demonstratiilor si grevelor, guvernul francez continua reforma pensiilor. De altfel, Senatul a aprobat, cu 201 voturi pentru si 115 împotriva, articolul cheie al prevederii care ridica vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. Între timp, sindicatele au scris o scrisoare presedintelui Emmanuel Macron si au anuntat înca doua zile de mobilizare, 11 si 15 martie.

Reforma

Conform planului guvernului, vârsta legala de pensionare urmeaza sa fie crescuta treptat de la 62 la 64 de ani, cu o rata de trei luni pe an, de la 1 septembrie 2023 pâna în 2030. În plus, stagiul de cotizare necesar pentru a obtine o pensie „cu rata completa” va creste de la actualii 42 de ani (168 de trimestre) la 43 de ani (172 de trimestre) pâna în 2027, cu o rata de un trimestru pe an.

„Numele tau va fi legat pentru totdeauna de o reforma care ne va duce înapoi cu aproape 40 de ani”, a spus socialistul Monique Lubin, adresându-se ministrului francez al muncii, Olivier Dussopt.

Guvernul: „Condamnam violenta”

Între timp, guvernul francez condamna „violente” izolate care au marcat marti unele manifestatii împotriva reformei pensiilor si a „taierilor voluntare” de energie electrica. „Întelegem mesajul protestatarilor, respectam dezacordurile exprimate prin piete si cu greve. Dimpotriva, condamnam violenta care a marcat unele demonstratii la fel cum condamnam taierile voluntare de energie electrica”, a spus purtatorul de cuvânt al executivului, Olivier Véran, care a condamnat si „discursurile care ne invita sa ne punem economia în genunchi pentru ca sunt discursuri iresponsabile”.

Sindicatele au vorbit despre o „mobilizare istorica, cea mai importanta din Franta din ultimii 40 de ani”, si de 2,5 milioane de participanti (3,5 milioane conform CGT), dintre care 700.000 numai la Paris. Diferenta este din ce în ce mai mare si ireconciliabila cu datele ministerului de interne, care a raportat 81.000 de protestatari în capitala si putin sub 1,3 milioane în toata tara.

Scrisoarea catre Macron si urmatoarele greve

Dupa votul din Senat, sindicatele au raspuns cu o scrisoare adresata presedintelui Emmanuel Macron si doua noi zile de greva nationala, 11 si 15 martie. Scrisoarea trimisa la palatul Elysée a fost semnata de intersindicatul format din opt organizatii muncitoresti si de cinci studentesti. Este criticata „tacerea executivului în fata unei miscari sociale de aceasta amploare”, evaluând-o drept „o grava problema democratica”. Din 19 ianuarie, au existat sase zile de mobilizare sociala împotriva reformei pensiilor, cu o participare masiva în toata Franta.

"Si totusi dumneavoastra si guvernul dumneavoastra ramâneti tacuti în fata expresiei acestei puternice miscari sociale. Pentru organizatiile noastre, aceasta lipsa de raspuns constituie o problema democratica grava, duce inevitabil la o situatie care ar putea deveni exploziva", se citeste în scrisoare.

Si din nou: „Având în vedere urgenta acestui moment si gravitatea consecintelor sale, organizatiile sindicale care compun intersindicatul îsi exprima în comun cererea de a va întâlni”. Executivul a respins deja cererea sindicatelor de a fi primite la Elysée. Intersindicatul a confirmat asadar doua noi mobilizari nationale pentru sâmbata, 11 martie si miercuri, 15 martie, ziua în care se va întruni comisia parlamentara mixta.

Cautari asemanatoare: reforma pensiilor franta.