Mandat international de arestare pentru Putin

Mandat international de arestare pentru Putin - ICC (International Criminal Court), o instanta cu sediul la Haga, în Olanda, a emis un mandat de arestare împotriva presedintelui rus Vladimir Putin si a Mariei Lvova-Belova, comisar pentru drepturile copilului la Kremlin. Rusia nu recunoaste instanta si nu acorda extradarea cetatenilor sai, asa ca Putin nu va fi predat. Cu toate acestea, ar putea risca arestarea daca ar vizita una dintre cele 123 de tari care adera la Statutul de la Roma. De asemenea, va fi exclus în continuare din comunitatea internationala.

International Criminal Court (ICC), cu sediul la Haga, Olanda, a emis un mandat de arestare împotriva presedintelui rus Vladimir Putin pentru ca ar fi „responsabil pentru crima de razboi de deportare ilegala a populatiei (copii) si transferul ilegal de populatie (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Rusia”. Ce înseamna asta pentru Vladimir Putin? Înseamna ca Putin va fi arestat?

Potrivit judecatorilor care au emis mandatul „Exista motive întemeiate sa se creada ca Putin poarta raspunderea penala individuala pentru infractiunile mentionate mai sus, pentru ca le-a savârsit direct, împreuna cu altii si/sau prin intermediari, si pentru lipsa de control asupra subordonatilor civili si militari care au comis acele acte”.

Pe lânga Putin, a fost emis un alt mandat de arestare împotriva Mariei Alekseyevna Lvova-Belova, comisar pentru drepturile copilului la Kremlin. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ocupat al Ucrainei începând din 24 februarie 2022. Cu toate acestea, Rusia a încetat sa recunoasca instanta în 2016 si nu îsi extradeaza cetatenii, asa ca este clar ca nici presedintele, nici comisarul Lvova-Belova nu vor fi predati instantei atât timp cât va dura actualul regim rus.

Cu toate acestea, mandatul de arestare este semnificativ. Transmite un semnal oficialilor si militarilor rusi ca risca sa fie urmariti penal si, prin urmare, nu pot calatori în strainatate. Putin ar putea risca arestarea daca ar vizita una dintre cele 123 de tari care adera la Statutul de la Roma si cu toate acestea, arestarea sa nu ar fi sigura: tara gazda ar putea impune principiul imunitatii sefilor de stat straini, asa cum sa întâmplat cu presedintele sudanez Bashir în 2015, când a vizitat Africa de Sud, în ciuda mandatului de arestare.

Pare greu de crezut ca liderul rus si-ar parasi tara pentru a calatori în tarile occidentale unde ar risca executarea mandatului de arestare. Ramânând în Rusia sau mergând cel mult în tari aliate precum China si Belarus, nu risca sa fie arestat.

Un purtator de cuvânt al Human Rights Watch, una dintre cele mai importante organizatii internationale pentru apararea drepturilor omului, a subliniat însa ca presedintele rus va fi si mai exclus la nivel mondial: un barbat cautat pentru crime de razboi, care nu poate merge unde vrea pentru ca risca sa fie arestat.

Pe termen mediu si lung, aceasta decizie va avea un impact puternic: daca razboiul se încheie, mandatul de arestare va fi un obstacol pentru acordurile de pace. Si în viitor, orice reluare a relatiilor cu Occidentul nu ar putea fi reconfirmata de un om cu o acuzatie similara pe cap.

International Criminal Court (Curtea Penala Internationala) a emis deja mandate similare în trecut. Liderul sârb Slobodan Milosevic a fost inculpat de un Tribunal International special pentru razboiul din fosta Iugoslavie în 1999. În 2001, Milosevic a fost arestat de autoritatile sârbe si predat Tribunalului de la Haga, unde a murit în închisoare în 2006, înainte ca judecatorii sa ajunga la un verdict. Dupa moartea sa, judecatorii l-au gasit vinovat de genocid si încalcarea Conventei de la Geneva.

În 2011, Curtea l-a acuzat pe fostul lider libian Muammar Gaddafi de crime împotriva umanitatii. Printre ceilalti lideri vizati de judecatori se numara si fostul presedinte sudanez Omar al Bashir, acuzat ca este criminalul individual responsabil pentru genocidul din Darfur. Laurent Gbagbo, fostul presedinte al Coastei de Fildes, a ajuns si el la Haga. Judecat pentru crime împotriva umanitatii a fost achitat în 2021 în apel. În 2016, CPI l-a condamnat pe fostul vicepresedinte al Congo-ului, Jean-Pierre Bemba.

Printre celelalte dosare deschise investigate de CPI (Curtea Penala Internationala) se numara si ancheta privind crimele împotriva minoritatii musulmane Rohingya. Cu toate acestea, Curtea nu are competenta în Birmania, care nu recunoaste instanta. Junta este acuzata ca a comis abuzuri în masa, omor si tortura în campania militara lansata în 2017, care a stramutat 700.000 de persoane. O alta ancheta deschisa de International Criminal Court este cea a presupuselor crime împotriva umanitatii comise de guvernul presedintelui venezuelean Nicolas Maduro.

Cautari asemanatoare: mandat international de arestare pentru putin, mandat arestare vladimir putin.